Întrebată despre cea mai simplă metodă de a fi fericit, Mălina oferă soluţia:”Păstrează un jurnal al recunoştinţei sau al momentelor fericite de pe parcursul zilei. Poţi să faci amele lucruri sau să faci fiecare dintre ele, depinde de foarte mult de ce îşi doreşte fiecare om în parte. Sunt studii foarte multe care arată că făcând acest exerciţiu deosebit de simplu în care notezi cu liniuţă seara trei lucruri bune sau trei lucruri pentru care eşti recunoscător în ziua în care a trecut, în aproximativ 21 de zile, creşte foarte mult nivelul de fericire. Creşterea este atât de impresionantă, încât exerciţiul a început să fie folosit pe persoane care aveau depresii”.
Mihaela Miroiu: „Trăim într-o cultură a văicărelii”
Profesorul în ştiinţe politice are şi o explicaţie a motivului pentru care România se află în fruntea clasamentului celor mai neferite ţări. ”Trăim într-o cultură a văicărelii, începând cu cele două balade fundaţionale, Mioriţa, povestea pasivităţii fatale, Mănăstirea Argeşului, povestea autosacrificiului criminal, cu valenţe de salvare prin capodoperă. Niciun român care are mai mult de 8 clase nu a scăpat de mesajele lor fără de preţ în consolidarea defetismului şi suferinţei”.
Un alt motiv este că ne place să ne plângem de milă. ”Credem că suferinţa înnobilează şi, nu-i aşa, nu vrem să fim plebei. Ştiind asta, toate ne dau apă la moară : o religie cu ritmuri de lamentaţie permanentă, televiziunile defetiste, site-urile de ştiri cu titluri din aresenale catastrofiste, facebookul, vecinii, colegii, familia. Parcă văd cum se repede o serie vigilentă de comentatori care o să spună că mă înşel total, cauzele sunt altele: politicienii (eventual ceilalţi), politica (internă, a UE, a NATO, proximitatea ruşilor), istoria (imperiile care ne-au stors de putirinţă). Da, toţi ne-au stors şi sunt de vină, numai fiecare dintre noi e inocent şi victimă. Iadul sunt ceilalţi”, mai spus Mihaela Miroiu.
Aceasta consideră că plasarea ţării nostre la coada clasamentului în topul celor mai fericite ţări nu s-a produs doar pentru că românii sunt nefericiţi la nivel declarativ. ”Nu cred că e o modă nouă. E de ajuns să recitim literatura şi filosofia produse în spaţiul nostru cultural ca să vedem că nefericirea este o constantă gravitaţională. Accidentele optimiste sunt rare. Alminteri e greu de explicat cum ceea ce am reuşit să exportăm cu success internaţional e nihilismul pesimist, via Cioran, absurdul, via Ionesco, dadaismul, viaTzara sau mitul veşnicului început, via Brâncuşi sau Eliade. Inclusiv amuzamentul ironic pe care îl stârnesc filmele americane românilor cu morgă culturală e un sindrom al unei culturi care nu găseşte nicio profunzime în optimism, mulţumire, realizare, gratitudine, admiraţie, empatie”, punctează Miroiu.
Cum putem dobândi fericirea? Câteva exemple
Odată înţelească cauza nefericirii noastre naţionale, ne întoarcem la întrebarea de la care am plecat: cum devenim mai fericiţi? Mălina Chirea, de la Institutul pentru Fericire, subliniază că fericirea nu ţine de confort. ”Fericirea ţine de a fi în siguranţă. Fericirea înseamnă să ne simţim în siguranţă în mediul în care trăim. Dacă avem suficienţi bani să ne cumpărăm nişte haine şi mâncare, este suficient pentru a fi fericiţi. Fericirea nu ţine de resursele finaciare, ci din nou modul în care alegem să gândim. Fericirea ţine de lucrurile pe care alegem să le facem în fiecare zi”, mai spune co-fondatorul Institutului pentru Fericire.
Întrebată despre cea mai simplă metodă de a fi fericit, Mălina oferă soluţia:”Păstrează un jurnal al recunoştinţei sau al momentelor fericite de pe parcursul zilei. Poţi să faci amele lucruri sau să faci fiecare dintre ele, depinde de foarte mult de ce îşi doreşte fiecare om în parte. Sunt studii foarte multe care arată că făcând acest exerciţiu deosebit de simplu în care notezi cu liniuţă seara trei lucruri bune sau trei lucruri pentru care eşti recunoscător în ziua în care a trecut, în aproximativ 21 de zile, creşte foarte mult nivelul de fericire. Creşterea este atât de impresionantă, încât exerciţiul a început să fie folosit pe persoane care aveau depresii”.
Alt lucru pe care putem să îl facem este să ne creăm o practică de meditaţie şi de timp petrecut cu noi înşine. ”Cu cât punem mai multă ordine în viaţa noastră, cu atât ordinea aceea o să se vadă şi în gândurile noatre. Să învăţăm să ne trezim la o oră anume, să învăţăm înainte de a fugi pe uşă să ne bucurăm de un mic dejun, să învăţăm să ne bucurăm de mersul până la birou chiar dacă uneori durează un pic mai mult. Să învăţăm să ne bucurăm practic de momentele zilnice şi să învăţăm să punem ordine în ele, dar să le reperăm. Să fim atenţi şi la ele. Avem tendinţa să fim atenţi la ce nu este funcţional şi asta nu ne ajută, cu siguranţă”, mai spune Mălina Chirea.
O altă metodă de a fi mai fericiţi este să zâmbim mai mult. ”Dacă nu avem o stare foarte bună şi zâmbim mai mult de 20 de secunde, creierul începe să producă serotonină, unul dintre neurotransmiţătorii fericirii. Ne poate ajuta lucrul ăsta. Nu este o soluţie pe termen lung. Uneori lucrurile care ne enervează e bine să le tratăm ca să nu se mai întâmple. Fericirea nu este un fel de var care este dat peste un perete negru şi să ne facem că totul este în regulă, e doar o formă de a aborda diferit situaţiile. Dar, zâmbetul e foarte bun”, menţionează reprezentanta Institutului pentru Fericire.
